Iancu trecea pribeag pe munte Cânta din fluier sângerând Nu era cântec, era sânge Țară pe fluier, noapte pe gând Moții crestau toiege arme Parcă săreau scântei sub, cuțit Se zbuciuma sălbatic lemnul Codrul vuia înnebunit Iancule, Iancule mare Tu ne-ai dat nume de soare Cât vom trăi cu noi vei fi Iancule, Iancule mare Tu ne-ai dat nume de soare Cât vom trăi cu noi vei fi Iancu bătea povești de munte El și toiagul de pribeag Nu era Iancu, era țara Durerea plecată de toiag Moții ieșeau tăcuți la poartă Cu pumnii strânși sub cerul crud Iancu trecea frumos în baladă Pe care o ia ca la abrupt Iancule, Iancule mare Tu ne-ai dat nume de soare Cât vom trăi cu noi vei fi Iancule, Iancule mare Tu ne-ai dat nume de soare Cât vom trăi cu noi vei fi Iancule, Iancule mare Tu ne-ai dat nume de soare Cât vom trăi cu noi vei fi Iancule, Iancule mare Tu ne-ai dat nume de soare Cât vom trăi cu noi vei fi Iancule, Iancule mare Tu ne-ai dat nume de soare Cât vom trăi cu noi vei fi Iancule, Iancule mare Tu ne-ai dat nume de soare Cât vom trăi cu noi vei fi