Barca pe valuri pluteşte uşor Dar cine îngână un cântec de dor? Nu, nu e vântul nici Dunărea nu-i E lopătarul şi cântecul lui Cântul îl poartă alene un val Ca pe o floare de nuferi spre mal Spre fata care aşteaptă oftând Iar orele trec pe rând Iar când pe cer prima stea va sclipi Şi când Luceafărul va aţipi Barca tăcută sub sălcii va sta Iar fata-l va îmbrăţişa Povestea lor e-acum un dans E melodia unui vals Ce-l duce Dunărea cântând Pe unda ei cea de argint Noi îl cântăm cuprinşi de dor Anii îl duc pe-aripa lor Şi-o altă fată va chema Un alt mândraş sub altă stea. Barca pe valuri pluteşte uşor Dar cine îngână un cântec de dor? Cântul îl poartă alene un val Ca pe o floare de nuferi spre mal Spre fata care aşteaptă oftând Iar orele trec pe rând. Barca pe valuri pluteşte uşor...