Poate-i mai simplu, să fi tot singur
Pot iubi, desigur, dar nu sunt sigur
Poți să mi-o arăți, tot mă simt nesigur
Orice început are un final, oricât mă asigur
Nu prea mă prind, mă învârt în cerc
Și-am amețit, să tot încerc
Sunt tot aici, nu știu unde mă îndrept
Am rămas doar eu și timpul, cu care să te aștept
Pot să am tot ce-mi doresc, tot nu-s complet
Să pun paie pe foc, să te țin cald la piept
Repetent în trecut, azi sunt poet
Înlocuiesc totu-n cuvinte, și-ți fac portret
Mi-e frică să iubesc, nu simt siguranță
Toate, care au plecat, au lăsat doar ignoranță
Unde au fost cândva culori, nu mai e pic de nuanță
Cândva ne uneam mâinile, acum le scuturăm de la distanță
Pune-mi inima la loc, sau ce-a mai rămas din tot
Astăzi nu mă mai întorc, m-am săturat să joc același joc
Pune-mi inima la loc, sau ce-a mai rămas din tot
Astăzi nu mă mai întorc, nici nu vreau și nici nu pot
Toate vin, toate pleacă, toate trec
Toate încearcă, toate vor, toate cer
Toate mint, toate simt, toate au dreptate
Toate plâng frate, în timp ce-ți dau citate
Iubirea de azi, nu o mai simți în piept
Nu se mai pune accent pe inimă, doar pe aspect
Nu ești tratat ca om, ești tratat ca și obiect
Calitatea care o ai, în timp se arată ca defect
Cad cu efect, astea lasă în urmă amprente
Știi și tu că rănile nu le ștergi cu un burete
După atâta timp, au rămas numai momente
În care ne certam, și ne loveam la sentimente
Încă aștept să apari, am nevoie de afecțiune
Ce-am avut până acum, a fost pură ficțiune
M-am jucat destul, aștept o altă misiune
În care nu-i compasiune, doar o pură fuziune
Pune-mi inima la loc, sau ce-a mai rămas din tot
Astăzi nu mă mai întorc, m-am săturat să joc același joc
Pune-mi inima la loc, sau ce-a mai rămas din tot
Astăzi nu mă mai întorc, nici nu vreau și nici nu pot