Strofa 1: În mine ceva încrezut Mă îndeamnă să mă ascund E mult prea fin, prea dulce... Să mă ascund pe undeva Unde mă va aștepta E mult prea fin, prea dulce... Pre-refren: Și-am să mă duc să mă tot duc Nu văd de nimeni de nimic să nu aud Unde aș avea în comun ceva Doar cu liniștea Doar cu liniștea, Doar cu liniștea, Doar cu liniștea mea Prea dulce... Răsăritu-mi place când aleargă prin copacii Care cresc lângă fereastra mea Tu ai, ai tot. Tu ai, ai. Nu mai pot dormi, vino încoace Lasă-n pace copacii dacă n-ai unde sta Tu ai, ai tot. Tu ai, ai. Strofa 2: În mine ceva insistent Pulsează din spate în piept E mult prea fin, prea dulce... Cu ea în sincron Cu ea în unison Ochii închiși nu crează doar somn E mult prea fin, prea dulce... Pre-refren: Și-am să mă duc să mă tot duc Nu văd pe nimeni de nimic să nu aud Unde aș avea în comun comun ceva Doar cu liniștea Doar cu liniștea, Doar cu liniștea, Doar cu liniștea mea Prea dulce... Răsăritu-mi place când aleargă prin copacii Care cresc lângă fereastra mea Tu ai, ai tot. Tu ai, ai. Nu mai pot dormi vino încoace Lasă în pace copacii dacă n-ai unde sta Tu ai, ai tot. Tu ai, ai. Tăcută, Eu tăcut. Mă ascultă, O ascult. O știu Ne știm de mult. Mă scufund, mă scufund, Nu mă căutați, mă ascund... Răsăritu-mi place când aleargă prin copacii Care cresc lângă fereastra mea Tu ai, ai tot. Tu ai, ai. Nu mai pot dormi, vino încoace Lasă-n pace copacii dacă n-ai unde sta. Tu ai, ai tot. Tu ai, ai.