Pe toate scenele din lume Mereu, mereu același nume Mereu, mereu, mereu aceiași doi Un el și o ea aceiași drama Pana ce ea devine mama Și aceia doi suntem, suntem și noi În Biblie și odiseea mereu bărbatul și femeia Intr-o-nclestare fără de sfarsit Cu sinucideri și sperante Cu ministere de finante Impozit care trebuie platit (Refren) x2 (R) Ea și el (R) Sunt la fel (R) Fiecare cuplu este sfant (R) Dar ca noi, ca noi doi, (R) Nu e totuși nimeni pe pământ. (R) Nu e totuși nimeni pe pământ. Și Doamne ce banalitate Le știm de la început pe toate, Toate iubirile se nasc și mor Și totuși eu cu nebunie Ma dăruiesc cu totul tie Iubindu-te împotriva tuturor De-ar fi ca șapte, opt planete Aceiași drama s-o repete Eu piesa mea o joc pan' la final Mereu mereu aceiași drama Ne inrobeste și ne cheama Și te iubesc eroic de banal. (Refren) x2 Din jugul meu cu doua locuri Aprind în toată lumea focuri Și mana stânga este facla mea Și din adresa în adresa Mereu mereu aceiași piesa Dar eu ca Shakespeare te voi adora Mai vrem sa mergem și astă-seară La drama ce ne-o comandara Sa fim actorii tragicului rol Un el și o ea de-a pururi fi-vor Jucam stimate domn regizor Chiar dacă astăzi teatrul va fi gol (Refren) x2 V-ati plictisit? Poftiți acasă. Singutatatea-i mai frumoasa Decât orice orgoliu omenesc Și-ți spun când nimeni nu mai este Originala mea poveste Ca la-nceputul lumii te iubesc. Jucam în piesa ce consacra Banalitatea cea mai sacră Banalitatea ca mai suntem vii Și mai strigam din șapte arte Strigam de dincolo de moarte Trăiască bucuria de-a iubi. (Refren) x2