Mi-ai fost far Mi-ai fost dar Mi-ai fost vai și-amar Ți-am fost viu Ți-am fost fiu Rătăcind prin pustiu Și de ți-aș mai fi fost Te-aș fi spus pe de rost Dar cumva-ntr-un târziu S-a-ntâmplat să nu-ți mai fiu Mi-ai fost far Și hotar Să mă crezi că n-aveam habar Cine ești și de ce M-ai ales tocmai pe mine Și de tot s-a-ntâmplat Să îți fiu cu păcat Ți-ai dat timp, mi-ai dat rost Ce frumos a mai fost Tu singură Din ce părți îndepărtate m-ai smuls Dar nu ți-am fost niciodată de-ajuns Spre ce timpuri te-ai necunoscut Și ce mare iubire-ai născut Mi-ai fost far În zadar Acum rătăcesc pe ape iar Și nici țărmul pustiu Nu mai e cum îl știu Și de fapt și de drept Și din golul din piept Și din dus pe pustiu N-a ieșit nimeni viu