Nu e nimeni pe strada, ochii tristi sa mi vada.
Nu e nimeni pe strada, sa ma vada cum plang.
Doar un gabor de seara, ce-avenit ca sa-mi ceara,
Sa-si aprinda-o tigara, m-a vazut lacrimand.
Femei femei, e plina lumea de nebune,
Cine v-a adus pe lume, cine oare v-a facut.
Femei femei, e plina lumea de nebune,
Cine v-a adus pe lume, cine oare v-a facut.
Si-acel gabor de seara, ce-a venit ca sa-mi ceara,
A zis razand catre mine, "Ba, decat sa-ti fie rau, mai bine sa-ti fie bine"
Femei femei, e plina lumea de nebune,
Cine v-a adus pe lume, cine oare v-a facut.
Barbati barbati, e plina lumea de pansati,
De suparati si de-ncordati, nu stiti decat sa va-mbatati.
"Deci autorul a vrut sa va faca o imagine a ceea ce se intampla.
Deci, pe scurt, care este, cadru larg, strada goala si brusc prim plan cu focalizare pe el. Singur
Plangand. Iar lacrimile cade,
Camerele merge cu ele si face o balta mica ce simbolizeaza nesfarsirea. Apoi, amorsa pe Margineanu
Care se transforma in plan intreg si dupa asta in plan american pe gaborele care n-are
Foc. Aici apare in flashback in sepia cu Margineanu care-si aduce aminte ca are un foc. Oricum,
Finalul ne prinde cu o atmosfera intima,
Prim-plan cu soarele care sugereaza ca apodictic vorbind evolutia histemologica a povestii e alta
Decat lacrima lu' solist care plange draci pai ala e motivul femeii. Si pe fundal se aude o grasa
Nebuna care tipa, ca sa dea senzatia de continuitate, ca sa zic asa. '
Barbati barbati, e plina lumea de pansati,
De suparati si de-ncordati, nu stiti decat sa va-mbatati.