Fâşiile de-albastru Se-alungă dinspre mine S-au aprins Gri 'N-odaie-i aer dulce Spre noi pământul fuge Timpul E dus Trebuia să se-ntâmple aşa Stai puţin în lumină De mână cu al tău ciulin Cumpătul ţi-l alină Adu-ţi aminte cum Nu l-ai strivit Dacă din senin aş muri Zile-ntregi ar dura ca o umbră Să ofteze la patul meu Ar înflori În odaie văzduhul şi din trup aş răspândi o mireasmă Dulce dulce dulce N-am putut să susţin barajul Stai puţin în lumină De mână cu al tău ciulin Cumpătul ţi-l alină Adu-ţi aminte cum Nu l-ai strivit Stai puţin în lumină De mână cu al tău ciulin Cumpătul ţi-l alină Adu-ţi aminte cum Nu l-ai strivit Stai puţin în lumină De mână cu al tău ciulin Cumpătul ţi-l alină Adu-ţi aminte cum Nu l-ai strivit