De câte ori te-ai întrebat ce lume-i dincolo De pleoapele închise, în somnul dulce, greu. E basm şi-s lumi aievea-n minte împletite, După hotarul somnului sunt Eu! Din ce-s făcute visele, te întrebi, Când luna te veghează-n nopţi, cuminte, Sunt gânduri răscolite de-ale vieţii valuri Sunt nerostitele, uitatele cuvinte. Nimeni afar' de mine nu e pe vis stăpân Iar gândurile-n noapte singure domnesc; Eu sunt păstorul lor, eu ţes cealaltă lume Iar când tu dormi, eu vise făuresc.