Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădină cu stupi Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă Și aşteptaţi să vorbesc. - De unde să-ncep Credeţi-mă, credeţi-mă Despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei Despre soartă şi despre şarpele binelui Despre arhanghelii cari ară cu plugul Gradinile omului Despre cerul spre care creştem Despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri Și înainte de toate despre marea trecere Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit Aşa de mult să plânga şi n-au putut Amare foarte sunt toate cuvintele De-aceea - lăsaţi-mă Să umblu mut printre voi Să vă ies în cale cu ochii închişi