Ne zice "asta sa mancati, maica, gata mamaliga",
Doi copii si o batrana pe bobocica
In obraji rosie cand o ungeam la osie,
Dar noi plecam, ne asteptau verii din ambrozie.
Orhideea neagra, putini poa' sa ne inteleaga.
Ce pesti nenorociti, crescuti pe strada.
Nopti de doliu pentru cea mai frumoasa brigada,
Acum ma doare inima ca nu mai e intreaga.
Rataciti prin diferite cartiere-n multe tari,
Uneori ne mai vedem doar prin gari.
Ce-am fi putut sa fim n-o sa stim niciodata,
Noi nu credeam ca destinul o sa ne desparta.
Stii, povestea ne face mari, uitam 20 ani,
De parca tot ce ne doream erau doar bani,
Si nu-i asa
Ziceam ca nu o sa ne faca exact ca pe
Aia mai mari ce au uitat de balta alba.
Inapoi acasa, e prea tarziu,
Lumea-i nepasatoare, acum e prea pustiu,
Facem bisericute si la inmormantari,
Ca fiecare vine dupa alte sapte carari.
Inainte ne distram la bautura,
Acum daca stam sa bem, fiecare scuipa ura,
In goana proasta dupa o viata mai buna,
Cred ca ati uitat ca noi pasteam tigari pe aceiasi bordura.
Mai cade unu si se bucura toti,
Zici ca-s roboti,
Parca-i aud cum ne injura de morti,
De parca n-ar fi tot ai nostrii,
Te faci ca n-o stii,
Dar uite cum ne-am separat ca prostii.
Fiecare crede ca ceilalti o ard aiurea,
Si fiecare scoate prin cuvinte doar securea,
Nu-i nici o mana intinsa acum, decat sa ceara,
Dar nu sa te ridice cand n-ai nici o para chioara.
Ne scoatem in continuu ochi, ne sapam gropi,
Ne bucuram acum ca suntem pentru straini robi,
N-ai cu cine sa mai imparti un necaz,
Ca la probleme acum lumea se tireaza acas'.
Cand esti sus, sunt toti,
Cand esti jos, sunt morti,
Cand n-ai nimic, prost,
Cand ai ceva, hoti,
Cand vrei ceva, pleci,
Cand nu ai, te intorci,
Calca pe cadavre, scapa daca poti!