Mergi, mergi și iarăși mergi,
Să nu te alături de pribegi!
Mergi, mergi și iarăși mergi,
Calea-n viață să mi-o dezlegi!
Îngăduințe și făgăduințe,
Scăpări în trăiri, ce atrag ființe,
Gânduri și simțiri ce mișcă umbre,
Dorințe ce ascund multe tâlcuri sumbre.
De-ai pășit în cerc,
Nu-i cale de dezleg.
Pe vecie osândit,
Decantat, învârtejit.
Cu nici o vrajă fermecat...
De nici o vrajă subjugat...
Nici o făcătură să nu îți înfășoare,
Al tău nume și-nfățișare,
Nici o făptură iscoditoare,
Să n-așeze descântare.
Într-un semn de ascultare,
Pentru-a firii vindecare,
Cu-acest cânt îngânat,
De orice vrajă am descântat.
Ai grijă pe unde mergi,
În lumea 'alaltă sunt pribegi!
Mergi, mergi și iarăși mergi
Calea-n viață sa mi-o dezlegi!
Mergi, mergi și iarăși mergi,
Nu te-alături de pribegi!
Ai grijă pe unde mergi,
În lumea 'alaltă sunt pribegi!
Mergi, mergi și iarăși mergi,
Ai grijă!
Îngăduințe și făgăduințe,
Scăpări în trăiri, ce atrag ființe,
Gânduri și simțiri ce mișcă umbre,
Dorințe ce ascund multe tâlcuri sumbre.
De-ai pășit în cerc,
Nu-i cale de dezleg.
Pe vecie osândit,
Descântat, învârtejit.
Am să merg să mă deștept,
Calea sorții s-o îndrept,
Să-mi întorc norocul și sorocul,
Iar pe draci să-i arză focul.
Să mă îndrept spre cine sunt,
De sunt bun, de sunt nebun,
Tihnă-n mine să găsesc,
Să învăț să mă prețuiesc
Să împart ce-am cunoscut,
De-a fost ușor, de a durut,
Suflete să-mbogățească,
Iar la greu să se unească.
Iar sfârșitul când îmi vine,
Știu c-am făcut lumii-un bine,
O picătură lângă o mie
În ulciorul cu apă vie.
A fost odată ca-n povești...